Ca parte a campaniei Citește-i zilnic copilului tău! am invitat-o pe Alexandra Corbu, fondatoarea comunității De Vorbă Cu Mami (@devorbacumami), să ne vorbească despre povestea ei cu lectura, despre beneficiile cititului și cum să crești un cititor.
Îmi place să citesc, înțeleg beneficiile cititului la orice vârstă, dar mai ales la vârste mici; așadar m-am tot gândit cum să fac să cresc un cititor, care să fie curios, să răsfoiască paginile cărților cu plăcere și cu bucurie, și pentru care cititul să facă parte din activitățile zilnice. Din fericire, nu a fost nimic complicat. Cărțile pentru copii sunt atât de frumoase și de interesante, că a fost mereu ușor să-i trezească curiozitatea și să-l țină captivat. În prezent citim în fiecare seară, înainte de culcare. Cititul face parte din ritualul nostru de somn, iar asta mă bucură, fiindcă încheiem ziua împreună cu un moment care ne aduce mai aproape.
Citim și în timpul zilei, avem mereu cărți la vedere din care își poate alege oricând. Îmi plac cărțile, pentru că ne ajută să învățăm despre orice; iar cărțile pentru copii sunt de-a dreptul fascinante, prezentând o mulțime de subiecte în cele mai atractive moduri. Mă ajută și pe mine să abordez anumite subiecte cu băiețelul meu, să deschid conversații și să învățăm despre lucruri despre care poate nu știu cum să-i vorbesc sau cum să deschid subiectul: despre emoții, despre consimțământ, despre siguranța corporală, despre empatie, despre corpurile noastre etc. Cărțile pentru copii prezintă situații în care copiii se regăsesc, explică totul pe înțelesul lor și contribuie cu multe cuvinte noi în vocabular.
Când era bebeluș, se juca cu cărticele senzoriale: sunt cărticele cu pagini din materiale textile, unele foșnesc, altele au diferite texturi, culori, clapete (tot din materiale moi), pe care cei mici le pot strânge în mână, le bagă în guriță fără să fie vreun pericol și cu care învață să dea paginile.
Când a mai crescut puțin, am trecut la cărțile cartonate, cu pagini groase, care nu pot fi îndoite sau rupte. Am început cu cărțile cu imagini simple de tot, fără text sau cu text foarte puțin (un exemplu foarte bun sunt cele două cărți din seria Lama Lama: “Noapte bună, Lama Lama!” și “Bună dimineața, Lama Lama!”. Mult iubite au fost și cărțile interactive cu sunete sau cu clapete, ori cu diferite materiale pentru o experiență senzorială. Aceste cărți le oferă o experiență tare bogată și diversă. În această etapă nu îi prea citeam, ci ne uitam pe ele și îi povesteam la ce ne uităm, ascultam sunetele din cărți, imitam și eu tot felul de sunete: de animale, de mijloace de transport. Îi descriam ce vedeam, ce culori, ce acțiuni și încercam să fac activitatea cât mai atractivă, folosind diverse tonuri ale vocii și gesturi.
Am folosit cărțile și în activitățile cu asocieri, cele mai îndrăgite au fost asocierile animale – sunete de animale, mijloace de transport – sunetele lor și instrumentele muzicale.
Treptat, am început să îi și citesc. La început nu avea răbdare, așa că citeam puțin și apoi mă lăsam ghidată de el și îi descriam ce i se părea lui mai interesant de pe paginile cărților. Apoi am început să ne uităm pe cărticele și să citim înainte de culcare (și la somnul de la prânz și la cel de noapte) și de atunci nu ne putem culca fără să citim. Și asta ne bucură tare mult. Acum are și personaje pe care le îndrăgește, așa cum este Lama Lama.
Iubesc să îl văd atât de curios, punând întrebări și făcând conexiuni cu evenimente și persoane din viața lui. Observ cum asimilează informații și cum este empatic față de personaje și de întâmplările prin care trec. Cititul este pentru noi și un prilej de a petrece timp împreună și de a ne apropia, de a deschide conversații și de a râde, mult. E un moment pe care îl prețuiesc și care simt că ne aduce mai aproape.
Lasă un comentariu