Ca parte a campaniei Citește-i zilnic copilului tău! am invitat-o pe Cristina Marin (@mamaluivladimir), blogger și mamă de doi copii, să ne vorbească despre povestea ei cu lectura, dar și despre cititul cu voce tare copiilor și cum fac asta zilnic în familie.
Încă de când eram mică îmi plăcea să citesc. Îmi amintesc și acum vacanța de vară înainte de clasa a șasea, pe care am petrecut-o citind toate cele șapte volume din Harry Potter. Eram atât de entuziasmată încât nu mă mai puteam opri din citit. Îmi plăcea mult să îmi imaginez personajele și firul poveștii.
Pe măsură ce am crescut, dragostea pentru lectură a crescut și ea, iar cărțile făceau parte din viața mea.
Când am aflat că sunt însărcinată cu Vladimir, știam că voi vrea să îi insuflu și lui dragostea pentru citit, așa că încă de când era în burtică am început să îi citesc cu voce tare. Am continuat și când s-a născut, iar interesat de cărți a început să fie de când a stat în funduleț nesusținut.
La început avea răbdare câteva minute să citim împreună, dar pe măsură ce a crescut, a devenit mai interesat de poveștile ce se ascundeau în spatele cărților.
În fiecare zi aveam această rutină, să citim măcar câteva rânduri din cărțile cu povești. I-am organizat un colțișor de lectură, unde putea avea acces singur la cărțile preferate.
Într-o zi, când avea până într-un an, a luat singur o carte și a început să se uite pe ea. Dragul de el “citea” singur. Nu spun ce mândră eram de el.
De atunci, în fiecare zi, eu sau Eugen, soțul meu, cel puțin 30 de minute pe zi le petrecem citind lui Vladimir.
Cu trecerea timpului cele 30 de minute s-au tranformat în 40, și tot așa, iar noi am ajuns să știm pe dinafară majoritatea poveștilor din cărțile lui Vladimir.
Desigur, a ajuns să aibă și cărți preferate, ale căror povestioare le-am citit de sute de ori, poate și mai mult. Încât și el le știe pe de rost, uneori poți avea impresia că știe să citească la nici 3 ani.
Cartea lui preferată din ultima perioadă este Lama lama stă cu mama. Momentan doar pe aceasta o citim și povestim. Povestim, pentru că după fiecare pagină stăm să comentăm ce se întâmplă acolo. Ador momentele acestea cu el!
Faptul că i-am citit lui Vladimir de mic și l-am expus la un vocabular complex format din multe cuvinte, l-a ajutat să spună primele cuvinte devreme, iar pe la 1 an jumătate deja spunea propoziții scurte. Acum, la aproape 3 ani vorbește foarte bine, uneori chiar prea mult.
Așa că dragi părinți, citiți cu voce tare copiilor chiar dacă aveți impresia că se plictisec sau nu ascultă. Îi va ajuta foarte mult în dezvoltarea lor. În plus, ajută foarte mult la crearea unei conexiuni profunde între tine și cel mic. Iar peste ani, își va aminti cu drag despre clipele pe care le-a petrecut cu mami și cu tati.
Cristina Marin, Mama lui Vladimir
Lasă un comentariu